Capitolul 2 - Instituto prima iubire de gazon IV
206 Words
A doua zi, Paulino a venit mai devreme la stadion. Cu o oră înaintea tuturor.
Gazonul era încă ud de rouă, iar tribunele goale păreau să șoptească ceva doar pentru el.
A privit terenul de la margine, cu mâinile în buzunar și inima încă vibrând după antrenamentul din ziua trecută.
Simțea că se apropie ceva. O schimbare. O chemare.
Antrenorii îl salutau acum cu o clipire de respect. Nu mai era „puștiul de la juniori”, ci „băiatul care înțelege mingea”.
Dar nimeni nu-i spunea nimic clar.
Nicio promisiune. Nicio confirmare.
La finalul unui nou antrenament, în care din nou s-a remarcat cu pase rapide și control inteligent, a fost chemat în biroul secundului.
— „Paulino... știi ce ai făcut ieri?”
— „Am dat tot ce am putut, domnule.”
— „Exact. Și azi la fel. Să știi că mister te urmărește. Nu știm când, dar va veni și ziua ta.”
A ieșit din birou cu un nod în gât. Nu era debutul. Dar era aproape.
Și în tăcerea aceea care îl definea, Paulino a zâmbit puțin.
Pentru că în sfârșit, fotbalul îl asculta.
(Incepand cu capitolul 3 paginile vor fi mai lungi,ramaneti aproape ❤️)
- Writer
