RECENZII CĂRȚI

CAPITOLUL 4

HEIDI, FETIȚA MUNȚILOR

Nu cred că este nimic de zis despre titlu.

Cartea este foarte ușor de citit deoarece este foarte scurtă și bine scrisă.

Este vorba despre o fetiță pe nume Heidi, ai cărei părinți au murit și ea este dusă de către mătușa ei la bunicul ei, care locuiește în munți.

Bunicul ei are o reputație foarte proastă deoarece este considerat un om ursuz, care mi se pare că s-au și certat cu fiul dumnealui și și-a pierdut averea.

Acolo ea se împrietenește cu un băiat mai mare decât ea, fata având cinci ani, pe nume Peter. Băiat care, deși are vârsta la care ar trebui să poată face asta, nu știe să citească pentru că nu îi prea place școala și nu prea merge la ea. Acel băiat are o bunică oarbă pe care Heidi ajunge să o cunoască și care o place mult pe fată.

Trei ani mai târziu, mătușa ei o ia și o duce în Franța, unde o cunoaște pe o doamnă care face parte din personalul casei și pe Clara, o fată de 12 ani care e în scaun cu rotile și cu care sa se împrietenește. Mi se pare interesant faptul că autoarea a introdus un personaj în scaun cu rotile pentru că se arată puțin cât de greu le este unor astfel de persoane.

Doamna care a întâmpinat-o pe Heidi la venirea acesteia nu o prea suportă.

Fata ajunge să învețe să scrie. Destul de târziu, ce e drept, pentru că bunicul ei nu a vrut să o de-a la școală deoarece a văzut cât de fericită era în munți și a considerat că nu ar fi o decizie bună să o trimită la școală.

Dacă vreți să aflați mai multe, e foarte important să citiți cartea. Pentru a înțelege și a nu avea concluzi pripite, trebuie să o citiți.