Mari
Mergem cu motocicleta prin Laguna Rodrigo de Freitas și, deși îmi place priveliștea minunată, nu mă pot gândi la altceva decât la corpul fierbinte de care mă țin. Sunt nervoasă, iar fluturii în stomac lasă loc unui stol de păsări nebune. Habar n-am unde mă duce, dar, așa c*m a spus el, nu sunt gata să-mi iau rămas bun. În timp ce simt motocicleta bâzâind sub mine, mă gândesc la c*m vor fi lucrurile de acum înainte. Sunt entuziasmată, dar mi-e și frică. El este șeful meu până la urmă și nu am idee c*m vor decurge lucrurile de acum înainte.
Conducem până la Leblon. Parchează în garajul unei clădiri elegante de lângă plajă. După ce se oprește, coborâm de pe motocicletă și mă ajută să-mi dau jos casca. În timp ce o pune la loc pe motocicletă, încerc să-mi îndrept părul care, probabil, a
