Paulo Dybala-Lacrimi, Glorie si Tatuajele Tăcerii

Capitolul 7 - Explozia Siciliană VI

Etapa 21. Palermo – Verona. Stadionul Renzo Barbera tremura de nerăbdare. Publicul voia revanșă după înfrângerea din tur. Minutul 18. Paulo a primit mingea de la Barreto, a făcut un control fin și a tras fără milă cu stângul la colțul scurt. 1-0. Brațele ridicate, un zâmbet sincer – era golul cu numărul 11 în campionat.

„Asta e pentru noi. Pentru Palermo. Pentru fanii care nu ne-au uitat”, a spus la final, cu voce joasă, dar fermă. Meciul s-a încheiat 2-1. O victorie care a reconfirmat forma bună a echipei.

Etapa 24. Lazio – Palermo. Roma. Stadio Olimpico. Paulo era din nou decisiv. În minutul 26 a primit o pasă de la Vazquez, a accelerat printre Radu și Cana și a șutat cu sete. Mingea a zguduit bara și a intrat. Bucuria sa a fost scurtă, aproape reținută. Palermo avea să piardă totuși cu 2-1.

După meci, în zona mixtă, un reporter Sky Italia îl întreabă:

– „Paulo, chiar și înfrângerea are gust amar când marchezi?”

– „Nu contează câte goluri dau, dacă echipa pierde... plec trist. Prefer să nu apar pe tabelă, dar Palermo să câștige.”

Etapa 29. Palermo – AC Milan. Un meci cu greutate. Paulo trăia pentru astfel de dueluri. În minutul 72, scorul era 2-0 pentru rossoneri, iar Palermo primea un penalty. Fără ezitare, Paulo a luat mingea. A respirat adânc. În fața lui – Diego López. A șutat calm, jos, în dreapta portarului. 1-2. Suficient pentru a aprinde speranța, dar nu pentru a schimba soarta meciului.

În vestiar, după fluierul final, atmosfera era tăcută. Paulo s-a așezat lângă Belotti.

– „Nu-i nimic, bă. E fotbal. Ne luăm revanșa pe Olimpico, ultima etapă.”

– „Totti e acolo...”

– „Atunci cu atât mai mult.”

Etapa 38. AS Roma – Palermo. Ultimul act. Roma era deja calificată în Europa. Palermo nu mai avea presiune. În minutul 35, Vazquez a deschis scorul din penalty. Minutul 85, Totti a egalat cu o execuție de clasă, făcându-l pe Paulo să aplaude discret în timp ce se întorcea în teren.

În minutul 90+4, Belotti a primit o pasă de la Vazquez și a șutat cu sete. 2-1 Palermo. Final de vis. Paulo era obosit, dar fericit.

La interviul final, cu zâmbetul acela timid:

– „Ai oferit assistul decisiv, ai ajuns la 13 goluri și 11 assisturi. Ai încheiat un sezon extraordinar. Ce urmează?”

– „Vacanță, fotbal pe plajă cu frații mei, apoi... cine știe?”